MARUL LUPULUI

ARISTOLOCHIA CLEMATITIS
-Este o planta pe care o gasim in zonele de campie, printre semanaturi, la margine de paduri, pe dealuri (in vii), de-a lungul sinelor de cale ferata. Creste inalta de vreo jumatate de metru, are tulpina destul de tare si infloreste de la sfarsitul lui mai pana la inceputul toamnei, facand niste flori mici si galbene, cu un miros neplacut. Se recolteaza planta aeriana: tulpina, frunze, flori (deci fara radacina). Planta se usuca la umbra, in locuri bine aerisite. Pana nu demult, era folosita in farmacii sub denumirea de Remf.
-Utilizata intern si extern, marul-lupului este un adevarat elixir, intr-o multitudine de boli. In tratamentul cancerului, ea concureaza indeaproape cu spanzul, avand o eficienta extraordinara si o toxicitate considerabil mai mica, fara a da efectele secundare greu suportabile ale acestuia. Marul-lupului este in primul rand un stimulent si reglator de exceptie al sistemului imunitar (dupa parerea multor specialisti - fara egal in flora europeana). Apoi, marul-lupului este un extraordinar cicatrizant si antiinfectios, fiind de neinlocuit in tratarea sechelelor de dupa interventiile chirurgicale complexe (de exemplu, cele facute pentru extirparea tumorilor). Un alt efect remarcabil al acestei plante este cel antitoxic. In Egiptul Antic el era numit si "iarba cobrei", deoarece era singurul remediu valabil in cazul muscaturilor mortale ale acestui sarpe.
-Retete de sanatate cu marul-lupului. Cancer intestinal, genital, de rect, de prostata - se recomanda clismele si irigatiile cu marul-lupului, facute o data la 1-2 zile, cu urmatorul extract: 1 lingura rasa de pulbere de marul-lupului, 1 lingura de radacina de tataneasa si 1 lingura de floare de musetel se lasa la inmuiat in jumatate de litru de apa, de seara pana dimineata, cand se filtreaza. Maceratul se pune deoparte, iar planta ramasa dupa filtrare se fierbe in jumatate de litru de apa, pana cand scade la jumatate. Se lasa la racit decoctul, dupa care se combina cu maceratul. Cu preparatul astfel obtinut se fac clisme cu ajutorul irigatorului. Lichidul se tine in intestin vreme de 10 minute, inainte de a fi eliminat. In cancerul genital la femei, se fac alternativ: o zi clisma si o zi irigatii vaginale cu acest extract.
Cancer pulmonar - se fac 7 zile la rand clisme, dupa care se face o pauza de trei zile si se continua intern cu ceai de marul-lupului, preparat dupa aceeasi metoda de mai sus, dar fara tataneasa. Se beau de trei ori pe zi cate 60 ml (aproximativ 12 linguri) din acest ceai, pe stomacul gol. Daca va confruntati cu o inapetenta puternica, puteti adauga in ceai putina menta si macris iepuresc (Rumex acetosa). Este foarte important sa nu depasiti dozele la acest ceai, deoarece in cantitate de peste 1 gram pe zi marul-lupului poate avea efecte toxice.
Cancer esofagian, la limba etc. - in afara tratamentului descris la cancerul pulmonar se face gargara cu ceaiul de marul-lupului, tataneasa si musetel, preparat intocmai ca si cel pentru clisme.
Cancerul de piele - se face tratamentul de la cancer pulmonar si in plus se aplica extern o cataplasma cu tataneasa si marul-lupului.
Cele doua plante se macina bine (cu rasnita electrica de cafea), iar apoi se iau doua linguri din fiecare, se amesteca cu apa pana se formeaza o pasta. Aceasta pasta se intinde pe locul afectat printr-un tifon si se lasa vreme de 2-3 ore. Aplicatia se repeta pana la disparitia totala a leziunii.
Cicatrici dupa interventii chirurgicale care se vindeca greu - se aplica zilnic cataplasme cu marul-lupului si tataneasa, facute intocmai ca si cele de la cancerul de piele.
Infectii genitale cu trichomonas, papiloma, chlamidya - se fac spalaturi vaginale cu un ceai preparat la fel ca cel pentru clisme (descris la cancerul intestinal). Tratamentul se face vreme de 7-10 zile, cu doua saptamani de pauza, pentru refacerea florei vaginale. In infectiile cu chlamidya si in cele bacteriene, va fi respectat cu strictete tratamentul cu antibiotice prescris de medic, cele doua terapii mergand foarte bine in paralel.
Abcese, furuncule, rani purulente - cu urmatoarea reteta, foarte multi oameni au scapat de infectii greu vindecabile, de interventii chirurgicale si chiar de amputari. Tinctura de marul-lupului: intr-un borcan cu filet se pun frunze uscate de marul-lupului bine pisate ori macinate cu rasnita de cafea, pana se umple borcanul. Apoi se adauga rachiu natural de minimum 40 grade cat cuprinde, amestecand din cand in cand, ca sa fie bine patrunsa planta. Se inchide borcanul si se lasa la macerat vreme de 14 zile, dupa care se filtreaza prin tifon. Se pun comprese pe locurile infectate cu tinctura obtinuta astfel. Am vazut mai multe cazuri cu pacienti carora trebuia sa le fie amputat degetul, salvat ca prin minune, doar tinandu-l la inmuiat intr-un vas cu aceasta tinctura, vreme de cateva zeci de minute pe zi. In cazul in care nu aveti timp sa lasati tinctura la macerat, folositi cataplasma descrisa la cancerul de piele.
Hepatita virala (A, B, C) - se ia de trei ori pe zi, pe stomacul gol, un varf de cutit de pulbere de marul-lupului (aproximativ 0,25 g) impreuna cu cate o lingurita de pulbere de anghinare (Cynara scolymus) sau iarba de tintaura (Centaurea umbellatum).
-ATENTIE! MARUL-LUPULUI ESTE O PLANTA TOXICA! Marul-lupului (Aristolochia clematitis), cunoscut si sub numele de remf sau cucurbetica, este o planta toxica! Administrarea ei in cantitati mari poate avea efecte foarte neplacute! Intoxicatia cu marul-lupului are urmatoarele simptome: stari de greata, varsaturi, scaderea poftei de mancare, scaune diareice (care pot deveni sangvinolente din cauza leziunii mucoasei intestinului), inflamatia rinichilor, urinari sangvinolente, tulburari circulatorii.
In caz de intoxicatie, se intervine cu spalaturi stomacale si administrare de carbuni activi. Toate aceste efecte apar la administrarea interna, care este recomandabil sa se faca sub indrumarea unui cadru medical. Folosirea externa a acestei plante nu prezinta pericol.